duminică, 22 iunie 2014

Philip José Farmer, 'Călăreţii salariului de purpură'


Farmer a scris, pentru întâia culegere a lui Ellison de 'Viziuni …', un microroman foarte interesant, izbutit, consonant cu contracultura anilor '60--'Călăreţii salariului de purpură'.
Anticipaţia transgresivă a contraculturii anilor '60 se legitima cu Vonnegut, cu 'Portocala …', cu corifeii beat.
Ori, pariul artei este că momentul durează, transgresează prezentul social către universal.
Farmer, autor de corozive, are gustul surrealiştilor pentru inocenţa subversivă a literaturii populare. Omagiul lumii Pellucidar, pe cât poate să pară de neaşteptat, e firesc şi cuvenit. Pellucidar aparţine imaginarului de avangardă.
Naraţiunea lui Farmer reconciliază cu existenţa, e vindecătoare.

Epigon al lui Vonnegut şi al postmodernismului incipient, Farmer a fost un autor de surrealism pulp ponosit, asumându—şi un profetism de ghetto care îi premerge aceluia al lui Dick, şi divergent faţă de ceea ce făceau Ballard, Brunner, Spinrad. Generaţiile lui Herbert, Card, Martin l—au înlăturat.
Comparat cu Dick, Farmer e calofil, livresc şi avangardist.
Ellison se regăsea în mod firesc în parvenitismul literar al lui Farmer.
'Călăreţii salariului de purpură' e cea mai reprezentativă pentru cum şi—ar fi dorit Ellison să arate culegerea sa de anticipaţie transgresivă, detabuizată.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu