Însemnări estivale despre presocratici, Campbell, Carl Albrecht Bernoulli, identitate, sensibilitate şi frică

Reducţionismul fizicalist şi presocraticii.
Klages recurge la retorică şi sentiment, ceva nu e tocmai convingător în bagatelizarea ştiinţelor moderne.

Predilecţia filonaziştilor pentru metafizica hindusă. Campbell, Eliade, Cioran. Există, la ei, o înclinaţie către universalitatea indiană. Mai ales la primii doi. Unii filonazişti tindeau să prefere hinduismul, religia vedică, creştinismului.

Abrutizarea, amorţirea spirituală prin creştinism.

Existenţa pe care o poate avea matematica cea mai abstractă pentru cineva, şi relevanţa ei pentru doctrina vieţii.
Klages afirmă că doctrina vieţii e enunţabilă, şi a primit expresie—atât la presocratici, cât şi în cultura germană, de la romantici, la Nietzsche (şi, de fapt, până la Schuler, etc.).

Bernoulli era un filolog elveţian nietzschean; a scris teologie, romane. A publicat o lucrare despre prietenia lui Nietzsche cu Overbeck. Alte opere sunt despre metoda ştiinţifică şi cea eclezială în teologie, şi despre Bachofen.
Carl Bernoulli era elevul lui Overbeck. Adnotările acestuia la ‘Metoda’ lui Bernoulli au fost publicate.

Există o trăsătură plebee a erudiţiei lui Campbell, prin care aminteşte de Barzun—erudiţia plebee americană. Prin ceva anume, erudiţia americană are trăsătura aceasta plebee—simplismul ei, etc.. Poate că motivul e caracterul sintetic al lumii aceleia. E erudiţie de antreprenori. Nu calibrul, ci substratul. Arhetipul lor e tot Rodman, scenaristul TV. Receptivitatea americană e însoţită de simplism, de ingenuitatea exasperantă.

Omul nu e o formulă, o idee, un tipar, nici numai o conştienţă, ci o existenţă. O idee nu e viabilă. Ca atare, explicarea omului, a existenţei lui, nu poate rezulta într—o formulă, un algoritm behavioral, cum ar vrea—o determinismul strict. Există şi libertatea, transcenderea. A pretinde că ideea omului aşa cum ar fi ea memorată de Dumnezeu e mai mult decât vreo formulă, înseamnă că e altceva decât o formulă, aşadar valoarea euristică a explicaţiei ‘mnezice’ e nulă. Chiar aprioricul behavioral e altceva decât omul, decât existenţa lui ca atare, cu posibilităţile ei reale de libertate. Subzistenţa larvară ar fi mai plauzibilă.

Sextus & presocraticii & Klages & Lucreţiu & poezia chineză.
[Echiparea. Baie. Rufe. Prânz, azi. Sarmale. Discul & hârtie & carnete …/ postări & a lista & listate. Cafeaua. Ploaia.]
[Scrisul. Ep.. Fumat. Solstiţiu. Ploaia.]
[Hainele. Mirosul. Ed.. Lingeria.]
[Afabil. Coapsele şatenei tinere, tenul. Mihaela Ch.. Baie. Rufe. Răboj. Analiză. Sintaxă.]
[Soţia. Mihaela Ch.. Coapsele şatenei. Ploaia. Baie, ieri. Ziare. Fumat. A lista. Postări. Mihaela Ch.. ’93. Subiecte. 3 vols.. 5 z. (joi—luni). Foame. Mâncare. Meniu. Fumat. Ploaia. Cafea. Postări. Listare. Coapsele, azi, oră. Ploaia. Listate. Amalgamări. Dum., a posta & tel. & . Vârsta & 7 z. & . SVD & RSPP.]
[Subiecte.
[Chiul, azi. Ploaia. Coapsele şatenei tinere. Fumat. Hainele. Ziare. Meniu. Policierul, azi. Ziare.]
[Teologie contextuală. Tânăra înaltă. Grimasa. Mihaela Ch.. Expresionismul. Rarefierea. O blondă, ieri & o nurlie.]

Subiecte.

Tracasarea,

Standardul, comparaţia.
Reconcilierea interioară. Prânzul, ieri (luni).

Marţi, citesc despre ‘A. Graffiti’, Lucas şi monomit, ‘Finnegan’, Campbell, Li Bai, ‘Metoda’ lui Arhimede, analiză matematică, Bourbaki, francizele lui Blyton.