Harul creat e o activitate, o lucrare (şi, în ansamblu, firea îndumnezeită, înţeleasă ca dinamică). Psihismul îl cunoaştem numai ca lucrare, ca structură de lucrări, ca activitate structurată, nu ca lucru. Harul nu poate fi gândit ca lucru. Harul creat e lucrarea sinergică suscitată de intervenţia dumnezeiască, e unisonul.
Teoria augustiniană/ palamistă şuntează nivelul acesta al firii, nu are o reprezentare a ei.