‘Cărturarul’ lui Ciu-kuang-hi e un crez al intelectualului, elegie despre frugalitate, fără beţie sau săteni; autorul a fost un funcţionar din sec. VIII, iar în această elegie evocă amurgul, vântul toamnei, pacea, poate că e un autoportret, hieratic. Am găsit două poeme ale lui Ciu-kuang-hi, ‘Cărturarul’ şi o georgică (aceeaşi cu ‘Simţiri diferite din viaţa la fermă’, VIII, tradus de D. J. Toscano, însă versiunea acestuia e anostă, săracă, net inferioară traducerii lui d’Hervey-Saint-Denys, orientalist, hispanist şi onirolog), franceza dă sunetul elegiac cuvenit liricii chineze; ocazie de a citi din ‘The Indiana Companion to Traditional Chinese Literature’ (Nienhauser, 1986) şi sinteze referitoare la fu (prinos, comprehensivitatea rapsodiei, sec. III î. Hr.), ‘Trei sute de poeme Tang’ (sec. XVIII).
Marţi, lucrările lui d’Abbadie (‘Etiopia’), A. Aaronsohn (‘Palestina turcă’), ‘Philochristus’, F. F. Abbott (‘Roma antică’), ‘Copiii gerului’, ‘Un fiu al soarelui’, ‘Ţestoasele tasmaniene’, ‘Poveşti din Klondyke’, ‘O fiică a zăpezilor’, Ackland (‘Geneza povestită …’), Timbs (‘Excentricităţi …’), geologia regiunii Teton (Love şi Reed).
Pe Ciu-kuang-hi l-am găsit în ‘Poeme din China’ (Blémont), cu ‘Viaţă câmpenească’, ‘Un cărturar’; ‘Ţesătoarea cerească’ (steaua Vega din Liră, chinezii au un mit frumos al stelei Vega) e a lui Ciu-han-king. Mă întreb dacă primul ar putea fi cel cu numele transliterat ca Chu Guangxi. O georgică a lui Chu sărbătoreşte orezul sălbatic al verii, vinul de crizanteme al toamnei; recoltarea estivală a orezului, culegerea crizantemelor.
Chu Guangxi e antologat în ‘Classical Chinese Literature. An Anthology of Translations’ (Minford, Lau), vol. I (‘Seară în grădină …’). Chu Guangxi e menţionat la pag. 135 a ‘Poeziei lui He Zhu’ (Stuart Sargent, ‘The Poetry of He Zhu. Genres, Contexts …’). Antologia lui Yin Fan e discutată la pag. 177 în ‘Reading Medieval Chinese Poetry’ a lui Paul Kroll.
Traducătorul lui Ciu-kuang-hi, d’Hervey-Saint-Denys, unul din polimaţii de odinioară, a mai publicat şi o istorie a teatrului spaniol (1850), lucrări de istorie meridională (insurecţia din Napoli, etc.), onirologie; antologia lui de poezie Tang a apărut în 1862, iar în 1886 memoriul despre confucianism, ca şi studiul despre cele două regiuni vietnameze. Scrisoarea 159 a Sf. Augustin se referă la viaţa veşnică şi la vise (medicul din Cartagina).