Quine, Russell, Toulmin, Born, Boscovici, Carnap.

Afganul despre formă simbolică, mit, erudiţie (motivul pentru care sunt analizaţi autorii vitregiţi e acela că istoricului îi plăceau): obiecţiile lui Trăsnea, ale lui Homais, simplismul, meschinăria, mintea de plebeu. Însă dezamăgitoare e tocmai previzibilitatea: nu referitor la filozofie, ci la înclinaţie. Inutilitatea faptului de a scrie despre filozofie pentru a îţi exhiba obtuzitatea, pentru a declara că nu-ţi place. Competenţa e explicată, obtuz, prin profesorii cu care a învăţat cineva.
Ce ştie afganul despre ‘tinerii hegelieni’ sau teologia sec. XVII? Apatia lui intelectuală e masivă.
Isteţimea aceasta de inginer, corelată cu dezinteresul faţă de atâta din ceea ce e subtil, a existat mereu. Posibilităţile de publicare contemporane dau altă prezenţă diferitelor tipuri. Mulţi gândeau aşa, însă nu îşi publicau ideile. Ceea ce s-a câştigat e nu progresul intelectualităţii, ci materialul sociologiei cunoaşterii.
Versurile imbecile ale lui Auden despre … Voltaire la Ferney.

Nume care ‘nu sunt finlandeze deloc’, dar … ‘de inspiraţie finlandeză’.

Protestantul & primatul & afganul & francezii & cronicarii (W., L.).

Episcopii germani de azi nu sunt mai lucizi decât aceia de acum un veac.

Miéville despre sadocraţie: o ieremiadă bombastică, moralizatoare, recuzita demascării, indignarea virtuoasă, tonul ipocrit.

Wood, într-un articol despre Levi, cu ifose de erudiţie, dă ca descoperiri nişte lucruri de ordinul evidenţei (‘masochismul’ unui autor); tonul are o vehemenţă ipocrită, de gazetărie colţuroasă. Timpul nu consacră orice.

Răul lumii de azi, pentru atâţia tradiţionalişti, e că oamenii au idei, adică educaţie (şi aceste idei sunt ponosite, greşite, etc.). Educaţia universală a determinat această pseudomorfoză.

Sinclair şi alimentaţia. London despre ‘Jungla’, Lewis ca furnizor al lui London. Sinclair, la 23 de ani. Lewis, la 27 de ani. Ambii au scris literatură de divertisment. Religia pentru amândoi, parapsihologia pentru primul. Al doilea pare versiunea evoluată a primului. Pretenţiile literare ale celui de-al doilea. La ambii, moralismul. După cum îşi dădeau seama ei înşişi, critica americanismului era cât se poate de americană. Scenariile. Niciunul nu e, azi, criticat de dreapta americană.

Credulitatea, ipoteza psihologică, îmbuibaţii. Lipsa de imaginaţie şi idealizarea.

Obişnuitul, ca principiu al experienţei. Statisticul nu înseamnă legitimul. Obişnuitul nu epuizează legitimitatea.

Când explicarea devine răstălmăcire; oamenii, încercând să-şi explice sau exprime percepţia, o răstălmăcesc, o distorsionează, ajungând chiar să exprime contrariul. În parte, motivul e că elucidarea are ca bază dispoziţii temperamentale, etc.. Momentul de empatie e distorsionat. Inspiraţia e pierdută când inşii se încredinţează mecanicii. Admiraţia nu te face egalul lucrului admirat.

Tendinţa americanilor de a lăbărţa în modul cel mai anost cauzele: retorism mălăieţ care e explicat de democraţie, educaţia maselor, chiar tradiţia protestantă. Istoria stângii americane, cu reputaţiile ei exagerate.

Tenisul şi obrăznicia.

Unitatea omenirii şi defăimarea foştilor colegi. Convivii de la 25 de ani, când era înlocuitoarea lui Wodehouse.

Vin. seara, 32,9 & 155 mii [napolitane, cafele & ţigări].
Joi seara, 155 & 172,9 mii [ţigări & polonezi, pâine, cafele, cola].
Mi. seara, 155 & 40 & 121 mii [ţigări & cola & budincă]. Marţi, 155 & 110 & 157,2 & 195 mii [ţigări & web & polonezi, ketchup, cafele & ţigări, cola, dim.].
Sb. dim., 155 & 22 & 50 & 152,1 mii [ţigări & cafea & castraveţi muraţi & cârnaţi, pâine, cola].
Dum., 155 & 115,7 mii [ţigări & cafele, pandişpan, cola].
[Vin.—dum.: 850 mii, din mil. săpt. următoare; marţi—joi, 1,27 mil..]

Joi seara, nurlia.

Cafele: joi seara, pe 1 ½ zile; vin. seara, pe ½ zi, sb. dim., pe ½ zi.

Vin. seara, de la 7 ¼, 15 ţigări.
Vin., 5 & 17 ţigări.
Vin. seara, citit 1 ½ ore, până la 11 ¼.
De la 11 ½ seara, ‘Mireasa gorilei’.
Sb., la 12, prânz: ciorbă de pui. Sb., citit până la 9 seara ( 2 ¾ ore); de la 11 ¼ seara, comedia.
Dum. seara, citit 3 ¼ ore, până la 10 seara. Dum., de la 11 ½ seara, filmul despre Holmes.