Ieri (marţi)—4 ½ ore la web … (8 seara—12 ½).

Antipatii. Motivele aversiunii—sau, mãcar, reticenţei—motivul pentru care l—am preferat pe suedez, celorlalţi doi chitarişti—numele aparte ….

Psihologie, a se imagina un Ivanhoe, Quentin, etc.. Protagoniştii, mai ales medievali, ai unuia din scoţieni.

Suedezii—chitaristul& pionierul pãgân& vocalistul& ’94. Epigonii. Scoţienii—ambii romancieri& criticul& evreica, policieruri.

Chitaristul—nu înseamnã muzicã instrumentalã, virtuozitate extenuantã, pedanterie, lucruri pentru profesionişti.

De la afgan—despre Sterling, Ellis.

Postãrile lui Coupland, desãvârşirea. Postarea despre vorbire şi limbaj—şi viaţa urbanã contemporanã.

Blazarea—Coupland, McE.—metafora, imaginea mobilierului.

Mi.—sarmale, ½ de pui, pilaf—cola, batoane—un covridog— ½ kg. de gustãri: choco, mini cu cãpşuni—cafele din ajun.

Terminologia detectivã, acronime.

Lãsasem, pentru joi—cafele, pilaf, pui, câteva choco, un baton.

Publicarea, traducerea sunt ele însele o recomandare.

Adevãrul propriu—şi greşeala celorlalţi—li se par la fel de indiscutabile, de nete—e valabil şi pentru epoci.

Zilele acestea mi—am reamintit de ‘Regina …’—luni, vorbind despre copiii de azi—literatura despre vampiri, pentru adolescenţi—cetitoarea, vârsta ei. Adicã, despre ‘Reginã …’ mi—au amintit atât discuţia despre copiii de azi—cât şi gândul literaturii despre vampiri, pentru adolescenţi—azi, gândul cã cetitoarea e adolescentã.

‘Fabulos istoric’ pare sã—nsemne altceva decât crede londoneza.

Implauzibilul, ipoteza, dispoziţia, paşii, înrudirea.
Critica e fãcutã utilã de cãtre înrudire; actul estetic nu e nici absolut individual—ca atare, neanalizabil—nici universal, obştesc. E similar la câteva persoane.

Ceea ce încãtuşeazã, anchilozeazã.

Rãspunsul ambivalent—nu e nevoie ca estimarea criticã sã ajungã la o concluzie univocal, ci poate urma ritmul, pendularea, fluctuaţia simţirii—nu trebuie recurs la un act de voinţã, la o hotãrâre, ci respectatã realitatea multiplã a scrierii—ceea ce înseamnã diversitate inerentã, deschidere lãuntricã, paletã, nu eterogenitate. În aceastã privinţã, hotãrârea, cu arbitrarul ei, ar deveni caricatura, siluirea, mãsluirea trãirii estetice; esenţa câte unei opere e tocmai de a nu solicita sau determina o estimare univocã, netã.
Criticul comparã pentru a distinge—nu pentru a amalgama, confunda, etc.. Termenii comparaţi trebuie sã rezulte deosebiţi—nu contopiţi, amalgamaţi, indistincţi; subsumarea e lenea minţii.

Contestatarii înverşunaţi ai lui McCarthy îmi amintesc de aceia ai lui Balzac—sau chiar Zola—sau Breban, şi de ceea ce s—a scris despre stilul lui Beyle—irelevanţa purã a acestor diatribe şi stropşiri, pe care istoria le va mãtura—le şi mãturã deja …. Sã ne amintim de scãderile, greşelile şi imperfecţiunile, defectele reproşate lui Balzac—şi chiar lui Beyle—şi, vai, un veac mai târziu, lui Proust. Oamenii de gust se indignau, îşi ieşeau din minţi, ‘demonstrau’ defectele ….

Asta îmi aminteşte de deja menţionatele articole encicl., care juxtapun estimãri critice diametral opuse.

A treia cale—Yngwie ….

Sherinian, ‘clãparul’. Di Meola, etc..

Ca vocalişti, i—a avut pe Soto, Boals (III), Turner, White, Owens. Patru legãturi—stilul rock& chitaristul& doi vocalişti.

A acorda atenţie imaginaţiei, creaţiei, e altceva decât a acorda atenţie literaturii; pentru a o scrie, literatura trebuie ghicitã, intuitã, nu înţeleasã noţional. De aceea, mari scriitori discutã cu stângãcie literatura.

‘Himera’, dupã ‘Atena’, etc..

Sb.—patru cotlete de porc& douã napolitane& cola& salatã de paste şi şuncã& 300 gr. de choco, un melc cu caşcaval.

M—ar interesa sã încerc mai multe din secvenţele fabulosului—
Întregul fabulos modern e subsumabil basmului cult, e un succedaneu al basmului cult, diferind prin calibru.

Câteva filme de Petersen (’85), Dante (’85), Hodges (’80—‘Gordon’, ’85), Cameron (’89)—abia sb. seara, primele zece filme; şi mi—am amnitit anticipaţia dramaticã a filmului cu Spacey.

Cinema. P.. Cinema. Roşcata. Fierea. Vremea. Azi (sb.)& joi. Joi& ieri. Consum. Ziarele. Cafele. Cinema.
Cinema—Spacey, P.—roşcata—alocarea, posterul—cafele. Ziarele. Consum. Calibru. Noul. Necesarul. Roşcata. Consum. Calibru.

Williams scrie despre ‘şcoala vieţii’, exmatriculare, etc..
Despre primele cinci vols. ale ‘Cãsuţei …’—bucuria, înfrigurarea, fiorul, aventura, însufleţirea.

Ceea ce inspir—C. G., roşcata (azi), C. M. (ieri, vin.)—obrocul—Elena 2, ieri—copila, joi—gravida, 25—sânul, 45—chipul copilei, orã. Anca. ’90. Conştientizarea naturii erotice. Copila de joi. Goethean.

Prestigiul regizorului Hodges—thrillerurile (şi deşertul)—anticipaţia. Antipatia, aversiunea, ranchiuna.

Nu trebuie sã accepţi niciodatã ceea ce cred alţii cã ţi se cuvine. Fauna.

‘Cireşarii’ adolescenţilor de azi. Goticul despre vampiri de azi e echivalentul, la zi, al ‘Cireşarilor’ de odinioarã—‘Cireşarii’ întreprinzãtori ai vremurilor de azi—‘Buffy’ şi ‘Amurg’—americanul anglofil—taximetristul, nepotul, adolescentul romancier.

Dum., cãtre 6 seara—cafele& muzicã (‘Loverman’); la amiazã, goticul şi ‘Ierusalimul’. Dum., mintea, Barbu—tarabe, ZS, etc..

Sclavia cutumelor, pe care gloata le urmeazã fãrã a crâcni; norodul mizeazã pe cutume.

Urmeazã sã vãd ‘Buffy …’ împreunã cu cineva—câteva seriale.

Douã cr., azi (dum.)—utilitatea& rãstimpul (cf. azi, penuria, furie; marţi—joi, nu …).

Îndreptãţirea falsã cu care era bruftuit Balzac—pentru stil, etc..

Buffy şi renunţarea la experienţele adolescenţei.

Dum., dupã 7 ½ seara—al doilea rând de cafele al zilei (II.1/5 de ieri).

Cu condiţia sã ştim cã e autoanalizã, nu esteticã—şi cã expresia sumarã e inutilã.
Opoziţiile sunt locale, parţiale. Iar conştientizãrii trebuie sã îi urmeze înţelegerea a ceea ce îşi propune o operã, a sintaxei.

Autenticitatea e o chestiune de sensibilitate, nu de orgoliu.

‘Margot’& PF& afganul& Stevenson, însufleţirea, Hugo, ‘Fracasse’& no.. Credeam cã le voi citi, fãrã a şi scrie, însã, despre ele ….

Borâturã frustratã. Puterea manierelor—nu a cutumelor.

Luni—tentat, ca şi ieri, de Schnauss, Cantrell, Russell, etc.—vademecum de muzicã indie.

Luni, cãtre 10 seara—cafele (II.3/5 de sb.), şi playlistul bãrbaţilor singuri.

Consum. Gravida—la 10 z.. La o s.. Ziarele, cf. ieri. Moderaţia. Cf. sb.—gustãri—copila …. Copila de joi. Pragul, azi. Vecinii, azi. Ed.. Joi& sb.. Cafele …. Vin., lobul hepatic, etc.. Consum. Pornirea, azi, fierea urii, tinere, blonda adultã. Codul, ieri—rãbojul. Citit …. Muzicã, azi. Vremea. Pasiunea. Evreul, mediocritatea. Joi& sb.—femei. Vin., medicinã, greşeli. Sb., gustãri, noul …, copila …. Copila de joi. Noul ….
Îndrumarea—joi dim.. Vãzutul. Chipul copilei. Joi& vin.—femeile. Vin.—mãsurarea lobului. Joi—încuviinţarea. Vin.—tânãra. 2 x sb.. Amarul dintr—o vin., oblic, vulvã, cardul. Sb.—piaţã& orã, aer. Moderaţia. Substituibil. Facturi& ceaiul. Aleea. Ed.. Consum. Rãbojul. 2 x cafele. Joi& vin.& sb.. Chipul.

Ştiinţele consensuale se referã la cantitãţi, la însuşiri fizice mãsurabile.

Altceva—idolatria fizicã—nevoia presantã de acea plãcere, desfãtarea nesubstituibilã.

Numai cã, în taxonomia oficialã, fabulosul istoric nu înseamnã ceea ce credea londoneza—istorie travestitã—ci recuzitã cvasimedievalã, etc., utilizarea recuzitei, a cadrului, cum se zice, nu a evenimentelor istorice.

Universurile genurilor—goticul, etc.—sunt un substrat, substratul realizãrii literare, care e distinctã.

De la 12 ani—’90—trebuia sã fi fost vorba despre mãdulare.

Empiric—utilitatea generalului, a teoriilor—a testa—la ce poate folosi cutare generalitate, utilizarea, întrebuinţarea.

Autenticitatea, intensitatea, originalitatea, forţa, noutatea, vlaga. Diferenţa e mai profundã decât noutatea. Critica.
Sunetul—ceea ce nu sunã cum trebuie.

Monismele şi reducţionismele, aleea, sapienţialitatea, cântece. Rezultatul literar.
Semnificaţia ‘logoreei’, înţelegerea.

Nu neidentificarea binelui, ignorarea lui—ci distructivitatea conştientã, întãrâtarea.

Cultura femininã a produs nişte oameni de caracter—iar machismul, pizde invidioase—v. opincarul.

7 vols. (trei romane, poezie, criticã, geometrie, gazetãrie—cred)& 6 vols.& 5 vols..

Era segment posterior; ca segment, adj. era bun.

‘Manuscrisul …’—analizat ca roman—qua roman, ar fi spus pamfletarul P..

Arctic …, Yeah …, Kaiser …, Kings …--patru trupe de rock—The Datsuns, Razorlight, Interpol.

Sawyer& ‘Chalion’& Varley& romane, hispanici& religiologie, ‘Australienii’& BPG, ed.& britanicul, goticul& romane.