Beyle credea că sentimentul estetic al naturii înseamnă descriere; dar înseamnă observaţie, şi e o chestiune de percepţie, nu de intelectualizare. Sentimentului organic, vital al naturii, modernii îi adaugă percepţia. Dihotomia e falsă şi simplistă. Descrierea nu e necesar să fie prolixă, sau amplă, un peisagist ca Taine putea descrie numai într-o pagină, şi mai bine ca Ann Radcliffe, esenţialul. Trollope cerea descrieri individualizante, cerea peisaje individualizate. (Ann Radcliffe e şi la el calul de bătaie; la Beyle, pentru descrieri, iar la Trollope, pentru senzaţionalismul gotic.)
Dar la Beyle e, şi aici, o chestiune de poză, de modestie afectată şi ironică.