Renoir a fost artistul frumuseţii rezonabile, mundane. Cinematograful lui e definit de logică, simplitate, graţie, uşurinţă, îngrijire şi luciditate.
Regizând o comedie amară pe muzică de Vivaldi, Renoir le găseşte partiturilor un cuprins complementar (însă complementar prin contrastare), în dialog cu ele, luându-le drept termen la care să se raporteze, contrastând intriga cu demnitatea muzicii, aşa cum lipsa de farmec a majorităţii actorilor contrastează cu scânteierea inefabilă a caleştii aşa de jinduite, a costumelor, a grupului de copii. Le carrosse d'or e o lucrare de contrastare şi de armonizare.