Zilele acestea m-am gândit la nesaţul şi încântarea cu care am descoperit, odinioară, literatura lui Miller (şi la condescendenţa neavenită a snobilor).
M-am gândit şi la sfinţenia lui Chiril al Alexandriei. (Există autori la care trebuie să ne gândim în primul rând ca la nişte sfinţi.)