marți, 13 februarie 2018

Am găsit, într-o integrală a liricii lui E. Botta, versurile acestea:

'într-un dor
de o infinită măreţie'

'Ai băut a vieţii şi a morţii frumuseţe toată,
codrule mare, Briareu!'

'voi, stele, măşti de aur,
hieratice făpturi'

'cântare cântă-mi în homerica zi'

În 'De caelo':
'al veciilor porumbel singuratec'

şi:
'printre cereştile clare odoare
Melancolie, iubirea mea'.

Altundeva:
'pe muntele Daciei, în lumina de sus'

'cornul învierilor sună,
şi până la mine veşnicia străbate …'

'şi mă ia cenuşiul, şi sunt copia umbrei'

'adieri negrăit de blânde'

'Gloriei tale fost-am cupa, de-argint vasul …
[…]
eram pasul tău, mersul tău, eram Pasul'

'glia României,
dulce ca o azimă dospită în miere,
turta din miere şi fiere a tatălui nostru
[…] Bălcescu'

'primăverile din vechime'

'mă însoţeşte acel Cineva,
Iubirea, pururi cu mine'.

'Preistorie' seamănă cu 'Corbul' ('o sânziană …'). Poemele au titluri ca 'Briareu', 'De caelo', 'Bărbat Voevodul', 'Seraphita', 'Mozart' ....
Unele poeme prefigurează protocronismul, câteodată sugerează o înrudire cu Bogza.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu