Anecdota despre Sonata pentru pian no. 23 a lui Beethoven (compusă în 1804—05) arată ceva dramatic: Lenin nu prea avea multe motive de încântare faţă de fiinţele umane, cel mai adesea nu cordialitate îi inspirau, resursele exterioare, cotidiene, ale simpatiei lui erau puţine.
De regulă, oamenii nu îi inspirau sentimente cordiale, era nevoie de lucruri ca acea capodoperă, pentru a îi însufleţi cordialitatea, pentru a îi dezmorţi bucuria comuniunii efuzive. E o învăţătură despre lupta acestui om, care se pricepea să îşi înfrunte descurajarea, sau orice altfel de sentimente îi provocau semenii.