Oamenii au nevoie nu de religie, ca reţele cauzale imaginare, ci de înţelepciune, care nu e resemnare, dar înţelegere. Omul interacţionează cu realul ca agent afectiv, poate multiplu.

Una din cele mai contestabile axiome filozofice e aceea a pretinsei unităţi a religiei. Şamanul şi neoortodoxul nu participă la o aceeaşi structură a existenţei, vaga asemănare e înşelătoare.