Două postări despre literatura lui Leblanc, relevante pentru posibilităţile unei interpretări inteligente a literaturii populare clasice: arhitectura foiletonescă, claustrofobia, ‘femeia cu două chipuri’, cele două chipuri ale femeii, dublul feminin; semnificativă e dinamica, utilizarea tropilor. ‘Domnişoara cu ochii verzi’ e analizat cu iscusinţă.

            Am început să îl citesc pe autor în ’91, când impresia a fost puternică, şi am revenit la literatura lui când aveam 31 de ani.