La Ralea ca şi la Montaigne, în ceea ce au ei mai bun, eseistica înseamnă idei simple, raţionale, exprimate într-un stil de o sapiditate superioară. «Extravaganţa» e doar aceea a bunului simţ, care e întotdeauna neconvenţional (nu din principiu, ci prin natura lucrurilor).
Glosele literare ale celor doi eseişti supremi au idei absolut neartificiale, clare, exprimate cu simplitate, nepretenţios. Sapiditatea expresiei e inegalabilă.