Grost are observaţii foarte nete, inspirate, despre locul dnei. Rinehart în literatura poliţistã americanã: aventurã, realism social, detecţie meticuloasã, şi despre cariera scrierilor ei: ca opere de divertisment, nu clasice sau literare (în termenii maniheişti ai snobilor); romanele ei timpurii, din 1906 şi 1907, sunt mai gotice, mai lirice.
Al treilea roman timpuriu e ‘Fereastra ...’, din 1908.
Dna. Rinehart rezumã şi simbolizeazã farmecul unei literaturi. A început sã scrie comedii încã din primul deceniu al sc. XX, cu Hopwood. Tot pe atunci, a trecut şi la nuvele umoristice. A existat şi un hiat, de cam 15 ani, când autoarea s-a axat pe literaturã nepoliţistã, despre cãsnicie şi familie, prelungitã cu ‘Dna. Ayres’; sunt, în mare, trei categorii de opere. Grost observã tendinţa suprarealistã a americanilor.