duminică, 13 mai 2012






Iisus a mers în deşert, pentru a ajunge la o înţelegere mai adâncã. În deşert, atunci când postea, Iisus a realizat ce reprezintã chemarea şi condiţia Lui de Messia; a testat şi semnificaţia profeţiilor mesianice, adicã de ce s—a proorocit despre Cel uns ceea ce s—a proorocit. Prima ispitã Îi e sugeratã de foame. Iisus înţelege cã nu e Messia prin aceea cã se poate alimenta miraculos. Vocaţia mesianicã nu se referã la schimbarea pietrelor în pâine. Apoi, a conştientizat cã nu e vorba nici despre indestructibilitatea fizicã; rãspunsurile pe care le dã ispitelor acestora, Şi le dã Sieşti, gândurilor sale. Apoi, e tentat de putere; accesul la aceasta vine prin închinarea la duhul care deja guverneazã societatea. Accesul la putere implicã apostazia. Iisus nu va avea altã slavã lumeascã, decât trãdarea, batjocorirea, biciuirea, condamnarea şi crucificarea.
Astfel de ispite si rãspunsuri, cu conştientizarea treptatã, trebuie sã fi survenit şi în vieţile ucenicilor sãi, care şi ei s—au retras în locuri pustii. Ocupaţia lor, acolo, nu era, cred, rostirea de vorbe. În pustietate, Iisus înţelege, nu doar citeazã Scriptura. Se confruntã cu nişte tentaţii. E ispitit în câteva feluri. Biblia îi e de ajutor.
În pustiu, Iisus nu e un supererou impasibil, care îi citeazã altuia Scriptura, lãsându—l fãrã replicã; ci e un om ispitit, care ajunge sã—Şi dea nişte rãspunsuri folositoare.
Iisus ispitit nu e reductibil la şablonul monofizit, ci e un om care luptã cu gândurile. Nu e vorba despre o suveranitate pedantã şi placidã. Nu citatele biblice conteazã—ci înţelesul lor, priceput şi dezvãluit. Iisus Îşi vorbeşte, atunci, Sieşi. E ispitit, şi înfrânge ispita; ceea ce înfrânge El e ispita ca atare, nu un interlocutor imaginar. Ispitele, El le biruie cu nişte adevãruri, care sunt mai tari, şi mai convingãtoare decât pot fi ispitele. E biruinţa inteligenţei şi a înţelegerii.
În cheie monofizitã, ca duel verbal, episodul e lipsit de înţeles. Iisus ‘aude’ ispitele în Sine, pe dinãuntru. Sunt ‘gândurile’. De vreme ce sunt ispite, înseamnã cã sunt cât pe ce sã—L descumpãneascã. Iisus e tentat, însã biruitor. Înfruntarea ispitei e o luptã. Iisus nu foloseşte nişte formule magice. Versetele citate sunt adevãruri, nu talismane. Iisus învinge ispitele prin adevãr, nu prin sunetul cuvintelor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu