hoc nunc os ex ossibus meis et caro de carne mea haec vocabitur virago quoniam de viro sumpta est (‘aceasta iată e os din oasele mele şi trup din trupul meu; se va numi femeie …’, Geneza 2.23).
erant autem uterque nudi […] et non erubescebant, ‘şi nu se ruşinau’.
Când te îndrăgosteşti de cineva, Dumnezeu îţi declară: te iubesc, jertfeşte, adică inima sus, curaj, fericire. Dumnezeu îi declară omului un singur lucru: veni foras (vino afară!, Ioan 11.43), solvite eum et sinite abire (dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă’, Ioan 11.44), sed vado ut a somno exsuscitem eum (mă duc să-l trezesc, Ioan 11.11), ascultă-mă. Fii fericit, fii bun, cunoaşte ce înseamnă să cinsteşti, cinsteşte ceea ce e vrednic.
În versetul 24 de la Geneză 2 e enunţată legea complementarităţii, et erunt duo in carne una.
de fructu vero ligni quod est in medio paradisi praecepit nobis Deus ne comederemus et ne tangeremus illud. ‘Numai din rodul pomului celui din mijlocul Raiului …’ (Geneza 3.3). În suflet există pulsiunea de a iubi binele, şi de a nimici răul. Sunt cele două impulsuri din teoria freudistă, erosul şi distructivitatea, doar că distructivitatea aceasta e orientată moral, ar trebui să slujească purificării, să modeleze fiinţa. Abia ca ură de sine, ea se exprimă ca latrie sau ca mizerie.
Există modalităţi de a te închina binelui cu sinceritate; nici binelui, cu ipocrizie, nici răului, cu sinceritate. A doua variantă e o ticăloşie, a treia ar fi o naivitate.
Care e semnificaţia ‘pomului cunoştinţei binelui şi răului’ (Geneza 2.9, 2.17), lignum scientiae boni et mali? Înseamnă erosul şi opusul său, structura binară, o complementaritate, însă nu aşa cum a răstălmăcit-o freudismul, care imită o etologie mecanicistă. Ce înseamnă interdicţia de ligno autem scientiae boni et mali ne comedas in quocumque? Cunoaşte-te pe tine însuţi, vezi lumea aşa cum e, acesta e darul cel mai preţios. Nu răstălmăci. Să nu te crezi sfânt, să nu te crezi condamnat. Nu trişa, nu inversa, nu adora mintea, nu adora lumea.
Lasă neatins acest pom, virgin, nu îl perverti, nu îl devora, ai înţelegere, păstrează-ţi discernământul. E pentru tine, nu îl scâlcia. Nu îţi îngrădi mintea, nu o aservi, nu o instrumentaliza.
Gândirea magică e falsă pentru că recurge la analogii, amalgamează. Gândirea metafizică vizează esenţialul şi individualul.