Duminică seara, la Missă, lecturi biblice referitoare la elemente: aer, pământ, foc (‘1 Regi’ 19, 8-13), apă (Sf. Matei 14).
Teofania de pe ‘Horeb, muntele lui Dumnezeu’ e precedată de ameninţarea Izabelei, somnul de sub ienupăr, turta şi apa, drumul de patruzeci de zile.
Versetele 11 şi 12 sunt destul de diferite în traducerea răsăriteană, în care secvenţa de evenimente nu e povestită, ci numai anunţată (‘iată Domnul va trece’). În traducerile occidentale, verbele sunt la trecut.
Evenimentele care preced teofania de pe Horeb: vântul, cutremurul, focul, pot fi interpretate ca o demitologizare. Însă, în traducerile occidentale, fenomenele naturale însoţesc trecerea Domnului, furtuna sfărâmă stâncile ‘înaintea Domnului’, sunt fenomene care îi preced apariţia, nu o succesiune aleatorie. Aşadar, nu e o demitologizare a fenomenelor naturale, ci o ierarhizare. Ele preced manifestarea lui Dumnezeu, fără să fie această manifestare directă.
Secvenţa poate fi interpretată şi ca una de fenomene psihice: furtună, cutremurare, purificare.
Apa e elementul care nu există în relatarea teofaniei din ‘1 Regi’, însă e acela din naraţiunea Sf. Matei.
Există întrebarea din versetul 9: ‘Ce faci aici, Ilie?’ Întrebarea e reluată în versetul 13, când Sf. Ilie stă la gura peşterii, cu faţa acoperită de mantie.