‘Din plinãtatea Duhului Sfânt’. Un blog de literaturã şi psihologie. Tablete, eseuri, analize, racursiuri, adnotãri
sâmbătă, 30 mai 2015
Întâia impresie conteazã, iar întâia impresie fãcutã de filmele cu Jones a fost una bunã; filmele însele, mai mult decât protagonistul lor.
În multe din aceste westernuri nepretenţioase, pistolarul e antagonizat de cãtre o bandã grotescã de troglodiţi (chipurile ştiute care trec din film în film, învrãjbiţi cu Jones, Wayne, Steele), probabil în gustul publicului pentru nelegiuiţii imunzi şi sordizi, şi pentru caricaturã, ceea ce poate numai scãdea din interesul altercaţiei.
Existã şi câteva excepţii: un film al lui Jones din ’31, unul al lui Ritter, în care rãufãcãtorii sunt o clicã de mascaţi, purtând glugi.
Jones avea cel puţin ambiţia unei actorii de calitate.
Formatul general nu prescrie, dar nici nu exclude momente de originalitate.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu