Amiaza teologiei, cu lumina ei necruţătoare.
Filozofia religiei nu e paleontologie, adică întregul nu e în acelaşi plan cu fragmentul; inferiorul trebuie să—l înţelegi în funcţie de superior, prin ceea ce e superior, şi nu invers. Aici, inferiorul în sine nu duce la superior, nu—l ‘conţine’, ci îl distorsionează şi diluează, e o degradare a lui, o denaturare. Inferiorul blochează, sigiliează, nu îmbie. Nu călăuzeşte. Banalul, superficialul trebuie înţelese prin ceea ce e pătrunzător. Calitatea teologiei, puritatea ei logică, nu sunt indiferente.
Iar superiorul se regăseşte falsificat în ceea ce e inferior.