Apolitismul Bisericii

Dacă Biserica se recunoaşte incapabilă să analizeze imparţial şi concludent situaţii istorice, prezentul generic global, cu atât mai neavenită e pretenţia ei de a judeca echitabil situaţii morale, individuale, esenţial imponderabile.
Există aici o contradicţie între refuzul de a se implica în viaţa nu de partid, ci publică, şi imixtiunea în aprecierea unor situaţii a căror înţelegere e infinit mai incertă (încercările omului), a căror evaluare e un gest mult mai temerar.
Apolitismul strict al Bisericii ar fi o eroare, iar Biserica Romei nu a comis—o; politicul ei se cheamă 'învăţătura socială'.