Peruanul Mariátegui nu arată, în medalionul dedicat lui González Prada, că raţionalismul, pozitivismul şi scientismul acestuia sunt, pur şi simplu, cele ale altor parnasieni (şi nu o formulă spirituală proprie poetului şi gânditorului amintit).
Organizarea minţii acestui părinte al literaturii peruane, parnasian în literatură, anarhist în politică, era una artistică; dar nu de aici provin limitările lui (care nu sunt conjunctural-culturale, formale, ci intrinseci).