Unele pagini ale lui Alexandr Grin (a cărui operă sunt tentat să o interpretez înafara biografismului) mă fac să mă gândesc la Minulescu: pasta e foarte subţire, coloritul e viu, convenţional, generic şi simplu. Efectul e similar. Poate că şi intenţiile de a-l obţine au fost similare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu